Candy

Ah a mai trecut o luna deci cred ca e timpul sa scriu din nou.

Am vazut, intamplator, un film cu Heath Ledger. Credeam ca se terminasera filmele cu Heath Ledger. Iata, insa, am mai gasit unu'. E din 2006 si se cheama Candy si e cu Heath Ledger care e heroinoman si convinge o alta fata sa fie si ea heroinomana cu el. Si asta e tot filmul, despre cum cei doi se izbesc de cele varii ziduri ale dependentei de heroina, filmul avand niste puseuri destul de superbolice de tragism urlat si bebelusi morti. Adica filmul se tine intr-o oaresicare nonsalanta cu vietile oamenilor astora doi timp de vreo 7 ani si ii urmareste prin tot pachetul de chestii fucked up care vine cu o dependenta sanatoasa de heroina. Gagica intr-un moment de lipsa de materiale si bani incepe sa se futa pentru o doza in timp ce Heath Ledger asteapta contrariat in masina. Contrariat doar pentru putin timp totusi, cat ii ia lu Abbie Cornish (cam superba) sa suga o pula. Pentru ca conflictul ia sfarsit cand fata se intoarce cu banii si implicit marfa si oricum toate lucrurile astea se uita de la o doza la alta. Deci filmu o tot tine intr-un tragism en-passant asa pana se fac amandoi praf. Are vreo 2 ore si chestia asta totusi e destul de curioasa la el, ca incepe intr-un punct, care el nu e sus oricum, si nu face dupa aia decat sa se duca in jos. Exista puncte de intensitate de cazut in jos mai mult sau mai putin. Insa de urcat nu se urca niciodata. Si punctele de intensitate sunt si ele oarecum relative, pentru ca e o saturatie atat de mare de intamplari fucked up incat incep sa se adune foarte asa, another brick in the wall.

Performanta lu Heath Ledger ca un heroinoman nu mi s-a parut in vreun fel exceptionala. Mai exceptionala e superbitatea lu Abbie Cornish in care exista un range destul de impresionant intre persoana ok si persoana foarte heroinizata. Filmul ti-l cam da de la inceput pe Heath Ledger ca pe-un personaj pierdut, da' lucrurile incep cu ea declarandu-i lui din dragoste absoluta ca vrea sa incerce si ea heroina asa cum face el, injectata, nu trasa pe nas ca fetele. De fapt filmul incepe cu o aparenta supradoza a ei in cada, timp in care pare sa fie moarta, asa ca in contextul larg al lucrurilor e destul de misto ca se incepe cu ea murind. Si se termina cu ea revenita intr-o stare complet solara. Si uitandu-se in ochii unui Heath Ledger care pare pe moarte. Si cumva imaginea asta mi s-a parut mai puternica decat restul nenorocirilor din film care de bine de rau le-am mai vazut si prin alte locuri. Da' aici diferenta dintre Abbie Cornish stinsa si aprinsa e destul de izbitoare. Si contrastu asta pus si in fata unui Heath Ledger pe duca. Deci pentru finalul asta cam merita filmul.